Andante/ Cristina Ștefan

februarie 22, 2016 în Cărți de Cristina Ștefan

Editura Rovimed, 2009, poeziia192fa7062cacd754ab10adeaf56e9f5copertaandante

RECENZIE LA VOLUMUL ‘’Andante’’-Liviu Apetroaie

Despre Cristina Ștefan pot să spun câteva lucruri: dacă e citită cu atenție să știți că are un avantaj pe care ar trebui să-l aibă în general scriitorii: se vede cî are lecturi, se vede că încercarea ei de a scrie poezie vine pe fondul  unei lecturi solide și atunci când pune pe hârtie ceva știe că trebuie să mențină un minim nivel al scrisului poetic.

Pe Cristina Ștefan o văd pe o mișcare orizontală. Este evident obligată sa fie concretă. puncteaza destul de clar și-și definește destul de bine în poezie obiectul pe care-l vizează.

Pare a fi un manual de viață acest ‘’Andante’’pe care sși-l scrie ei însăși și chiar titlul te duce la o mișcare orizontală. Riscul acestui orizontal poate fi un prozaic, un deja-vu, chiar dacă în acest deja-vu ai acel ceva, acea amprentă pe care nu ți-o poate lua nimeni,  iată că poți face poezie!

Așadar Cristina Ștefan, vă spun are cultura poetică solidă,  se mișcă bine în lumea concretă iar tematica ei este una vastă.

Autoarea merge pe o plajă largă a problematicii simple omenești. În acest motiv își adaptează stilul poetic și dacă o să vorbim de metrul clasic care rimează foarte bine dar are și vers alb care e necesar de multe ori pt ca iată secolele 20 si 21 ne-au adus ziceri poetice memorabile și de mare forșa spuse cu totul simplu, banal fără încercarea de a epata.

Un lucru foarte frumos în poezia ‘’Sania’’:

‘’Se răsturnase timpul hibernal

Şi au incremenit, așa, pe nori

Brazii și tise în aval,

Diforme, în alb, de cu zori.’’

Acest ‘’se răsturnase timpul hibernal’’nu e o zicere la îndemana oricui și mi-a adus aminte de poate cel mai frumos vers din literatura romana a lui Arghezi:’’s-a prăbușit vecia’’

La Cristina Ștefan am regasit remarcabile ziceri poetice si cred că poezia i se potrivește. Da, poezia i se potriveste!

În general poezia scrisă de o femeie este mai calda, mai pe umanul din noi, mai tandra, poti să recunosti o poezie scrisă de o femeie chiar dacă nu sunt elemente personale acolo care s-o implice.E o lupta de orgolii azi intre femei si barbati, de obicei predomina imaginea poetului insingurat. Iată că poezia feminină a fost dintotdeauna poate mai înaltă decât a altor mulți poeți. Din punctul meu de vedere o încurajez! Merită să strănga rândurile alături de poeții profesioniști ai scrisului. Nimic nu o împiedica să fie la masa poeților și se întâmplă des sa am surprize deosebite când oameni din modestie sau stinghereală pun pe masa poezie și creație de nivel foarte bun depășind pe cei aflați la modă.

Felicitări din partea mea!

 

IASI- 2009

Note