mai întâi la ţărmul oceanului
împrumut câteva ceruri senine
şi mă zugrăvesc din ele
ca-n blânda învoire
a lumii acvatice
apoi mă alătur
unui bărbat frumos de pe pământ
şi-l filmez cu încetinitorul
să nu par prea expansivă
vieţuind lângă el.

numai în septembrie
tâmpla stângă a visului
se rostogoleşte plină de viaţă
între pământ şi apă
după bunul plac din sufletul lui de poet
el ştie pe de rost un peisaj
piruetă în verde trecut.