Știu, e târziu, totuși

 mai rămâi un cuvânt,

 poemul acesta

 nu poate exista fără tine,

 l-ar mânca de viu

 o tăcere hulpavă, pe care

 niciunul dintre noi

 ăștia doi, n-am poftit-o

 la masa aceasta târzie.