Psihicul uman (poezie)
martie 29, 2017 în Poezie de Gheorghe Georgiana-Laura
De la prima zi din viață
El este în tine și este diferit în fiecare dintre noi.
Se dezvoltă pe parcursul vieții
Și este sensibil la traume.
Simțul și instinctul sunt primul pas,
în timp ce memoria și logica sunt pasul doi.
Apoi imaginația cu a ei fantasme
Ne introduce în paradisul mult visat.
Mediul prielnic și neprielnic
îl afectează des.
Judecata și intuiția îi crează uneori miraje.
Societatea este influențată de el,
Făcându-i pe cei slabi să treacă la extreme.
Când gândurile negre învăluie mintea,
Iar sentimentele de vină se nasc
Atunci intervine melancolicul.
Flegmaticul greoi și lent vorbește calm.
Colericul cântă la trompetă și-l binedispune pe Sangvinicul sociabil și vesel.
Aici comportamentul este de vină.
Relația sa cu fizicul este strânsă.
Voința, munca și creativitatea înving lenea,
Iar plictiseala fuge cât colo.
Când pesimistul se ofilește
Optimistul dă roade.
Tu ești și vei rămâne mereu un mister pentru noi.
buna ziua. bine ati venit!…imi pare cam descriptiv textul pentru poezie, dar paranteza de la titlu ma lamureste. ma intreb daca tematica asta, așa utilizata, nu e didactică. poezia în genere cred ca e adresabilă psihicului uman, in toate formele sale. de ce sa explicam? dar e un scris corect.
Bună ziua! Bine v-am găsit! Trebuia să fie o poezie ghicitoare, dar nu mi-a ieșit.
Bună ziua! Bine v-am găsit! Trebuia să fie o poezie ghicitoare, dar nu mi-a ieșit. Mulțumesc pentru răspuns.