cu visele rupte anapoda
să îți bei cafeaua
mare
amară
faci cerculețe pall mall
şi îl înjuri pe iohannis
putin
trump
nu mai avem timp
nu mai avem loc
nu mai avem libido
nici bani de lumânări
mie îmi place să mor
dar uneori
trăiesc încontinuu
şi mă enervează
că oamenii sunt calmi
când li se taie pensia
salariu
copiii
penisul
viața
suntem proşti
dar insuficient de proşti
ca să devenim credibili
ziua porneşte
din nou la manivelă
te iubesc zici
gandeşti sictir
şi pleci să faci sarmale
pentru dracula în bran
eu adun firimiturile
unui sărut
puțin alterat
şi mă gândesc
cum ar fi
dacă toate acestea
s-ar opri pe neaşteptate
sau cum ar fi
dacă nimic
nu ar mai fi