se spune că tăcerea vorbește de la sine
mierea este gustul ei
iar aurul culoarea
nu neg
deși pot contrazice

am întâlnit indiferența
o altfel de tacere
care doare
nu e comodă deloc
și nici dulce
e aridă
te distruge încet
e ca o oglindă
te atingi
și nu simți nimic

de aceea privesc tăcerea
ca pe o partitură
exista între note un semn
de pauză
durează un timp anume
fără de care nu înțelegi nimic
muzică și liniște
o alchimie
a vieții noastre de zi cu zi

tăcerea uneori rușinează
mistuie slava deșartă
alteori sfârșește-nesimțire
omoară sufletul
înainte de moartea trupului

prefer tăcerările în doi
când e o mână lângă alta
necuvintele sunt dumnezeiești