lumina mamei
martie 17, 2018 în Poezie de Carmen Secere
se mai aud
pași târâți pe coridoare fără ieșire
prin saloane viața pâlpâie
în monitoare colorate
și miroase acru
tot ce a mai rămas viu
e o instalație din care se scurge nemilos
pe la colțuri
memoria
degetele schițează în aer un semn
aș mai respira măcar o dată
să-l pot pricepe
dar mi-e teamă să nu se stingă
lumina mamei
Semn de apreciere!
Multumiri!
mereu versuri frumoase, Carmen!
Va multumesc din suflet!