Provocatorul, Bujor Nedelcovici

Îmi place să citesc romanele lui Bujor Nedelcovici. Personajele sunt mereu altfel, fac parte din clasa intelectualilor ciudați, au meserii artistice și intelectualismul este dezbătut aprig, indiferent că se dialoghează politic, social, de artă. La romanul Zile de nisip, celebru și prin transpunerea cinematografică, roman din timpul comunismului, după lectură, am rămas mult timp acolo, între personaje și poveste,  poate subiectiv atinsă de perioada adolescenței mele regăsite. Acum aceeași senzație de ”deja-vu” se întâmplă cu Provocatorul. De ce? Pentru că este actual, este povestea erotică a unui cuplu matur de intelectuali. Guy, bărbatul seducător se dovedește a fi, până la final, cu totul schimbat față de impresia pe care o lăsa în cercul de prieteni, oglinda lui fiind doar o fațadă ornamentată de presupuneri, prejudecăți și invidii ale celor din jur. El era, de fapt, un artist trăind o libertate absolută, iar iubirea pentru femeia lui se manifesta natural și profund, curat  și cu bucuria viețuirii în doi. Ce găsesc remarcabil în scrierea lui Bujor Nedelcovici este firescul ludicului, naturalețea dialogurilor artistice sau despre artă, dar și portretistica interioară a protagonistului. Stilistic are o reușită și prin faptul că deși ea, femeia iubită, narează acest jurnal de iubire, bărbatul devine centrul universului acestui roman, el eclipsează acțiune și sentiment laolaltă, este axis mundi de la care nu-ți poți lua gândul…și la final ai o recunoștință aparte că l-ai cunoscut, ai un câștig net de experiență sentimentală și de opțiune existențială.

Un pasaj din gândirea excepționalului Guy:

• ”Să nu abandonăm, chiar dacă știm că nu avem nicio ieșire poate doar la conscience-bonheur qui est la désignation ultim de l’ être…Să facem în așa fel încât să pară o nedreptate! Să strigăm în deșert! Uneori am impresia că sunt un animal care și-a prins piciorul într-o capcană și caută să se elibereze. Cu cît mișcă piciorul cu atît capcana se strânge în jurul lui. Sunt totuși câteva soluții: Politicul, Esteticul, Eroticul! Adică ludicul! Viața ca un joc, muzică și sex…la dimension sacré de l’ union sexuelle…Și încă ceva! Nu vreau să mor ca un idiot fără să aflu dacă am avut sau nu un rost pe lumea asta…”

Guy și-a asumat un rol, cel de provocator al vieții, și ce altceva ne rămâne de făcut la marea provocare a morții?

Da, de citit terapeutic Bujor Nedelcovici.

Cristina Ștefan, 2 iulie 2015