alt poem despre mine – Viorel Savin

spre ținutul memoriei

de teamă

rostogolindu-mă prin trecătoare

lumină, tu,

brumă bolnavă

pe cărări terminate!

lupii bat

cu labele tactul

în buza rpastii

de parcă ar vrea

s-o împingă în jos

las șoldul

de stîncă

în urmă nepăsător

și vai! am ieșit

nimeni

doar un pom

singuratic arzând

în toamna asta

prea lașă

lupii dansează

de jur împrejur

și cântă

în limba lor

abia acum înțeleasă

pomul…și eu…

moartea lui

mă ține încă

în viață

din ținutul memoriei

mânjii unor galopuri

brațul

târându-se

prin frunte de chiciură

înnobilate cu încheietura umflată

singura parte

ce vrea

să mă scoată

din fălcile râpei

mă prind cu bărbia

în iarba de sticlă-

unghiile

piciorelor

grele

pământul

miroase a fum

de parcă

ar pregăti Crăciunul

și stâncile

jos

se ascut

tot mai mult

lunecarea

o clipă se-oprește

aud

de undeva

un corn

un corb

âl simt

cum zboară

peste mine

și lupul!

în bot îi sticlește

saliva!!- ce echilibru

în peisajul de brumă…

foamea!

îi aștept

foamea

să mă tragă

deasupra

…………………………………..

Viorel Savin – Volumul IMPLOZIA LUI MELEC, Editura Princeps Multimedia, 2017

«Implozia lui Melec» este implozia fiecăruia dintre noi, cei care am evadat dintr-un sistem totalitar. Acest text ar trebui predat în facultăți și în liceele de elită.” (Petre Isachi).

,,Este o carte a cuvintelor rare, inventate. Viorel Savin este un creator de limbă.” (Ioan Neacșu).

,,O carte care are cel puțin trei nivele de lectură.” (Theodor George Calcan).

,,Cartea unui scriitor total și proteic, aproape suprarealist, în care atmosfera devine una asemănătoare cu cea din Capriciile lui Goya.” (Daniel Corbu).

,,O carte interesantă a unui om despre o lume în care i-a fost dat să pătimească, el însuși fiind un mare pătimaș.” (Calistrat Costin).

,,Se caină poala vântului negru noaptea-întreagă, ziua-întreagă… vânt al Trecerii preagrăbite spre patria lui Melec, cel care ne-aminte cu degetul la buze că Viaţa nu-i decât un zâmbet pe rictusul Morţii.” (Dan Sandu).,,Este cartea unui Don Quijote pornit cu tot arsenalul estetico-etic-literar împotriva unor altfel de mori de vânt.” (Ion Fercu).