10 zile din martie – CRISTINA ȘTEFAN

martie 17, 2021 în Revista de Cristina Ștefan

10 zile din martie – CRISTINA ȘTEFAN
fug de telefoane şi e-mail-uri
pe câmpuri de martie
urme în iarbă mijită
Bistriţa curge tulburată
se-aud nervii sălciilor în răcoare
nu-s flori pe câmpuri
grămezi murdare de coceni
şi ici-colo mormane de moloz
de la ruinate istorii
caut un pătrăţel curat
să mă aşez pe pământ
să-l sărut ca pe albul de crin
să-i muşc colţul verde
să-l mângâi felin
nu-l găsesc şi mă culc pe o piatră
ca fâşie de os
ieşitură din groapă
câmpuri verzi
omorâte de om…
***
mă suspectez de fericire
când te aud dimineaţa
şi fericirea o suspectez
de o anume îndemânare a visării
vocea ta vine de mult timp
din copilărie
de pe vremea când alergam
pe traversele căii ferate
sau lipeam urechea
de un stâlp de telegraf
ştii? din acela cu pahare verzi
aliniate pe un trident
alo? tu eşti?
şi aşteptam răspunsul
uneori era tăcere
alteori auzeam un da, da
ori şuiera vântul
oricum devin
din ce în ce mai fericită dimineaţa
când îţi aud glasul
ca pe o aşteptare înlănţuită
***
îţi place vocea mea
dar vreau să tac
printre unde
ar putea s-o audă planeta asta absurdă
şi i-aş putea trezi
frumuseţea eternă a femeii
păstrează-mi timbrul feeric
doar pentru tine
într-un radio personal
cine ştie dacă la un moment dat
nu va da în pârg o iubire
cât universul tău poetic
dă-i vocii mele o zare de tăcere
***
îţi scriam o poezie
mă gândeam anotimp
îţi scriam despre oră minut sau secundă
cu o foame de plâns
cu o sete să doară fecundă
mă voiam pentru tine moment
o reală-ntâmplare de timp
să te-ating în aievea visării
să-ţi sărut mâna stângă şi degetul mic
tocmai când pixul albastru
desena cuvântul iubire
a venit la fereastră
corbul alb amintire
îţi scriam din trecut…

Note