ANTOLOGIE DE POEZII DE DRAGOSTE

Dl Dan Grădinaru – Antologie Gaudeamus – VERSURI TRIMISE

O antologie cuprinzătoare nu numai poeților contemporani, ci și prieteniei între scriitori. Minunată muncă a minunatei familii Grădinaru! Le sunt recunoscătoare pentru includere împreună cu scriitorii băcăuani Dan Perșa, Dan Petrușcă, Andrei Dârlea, dar și cu mulți, mulți prieteni! Felicitări cu drag!

Cristina Ștefan

oximoron

pe strada Bucium o fetiță se joacă

numără pietricele lângă o cruce albă de marmură

e veselă și așază în cerc piese mici și eterne

cum râd visele fetiței părăsite

alt loc sub Cassioppeia

ea iubește prima oară

împrăștie nori de zăpadă pe aleea din parc

pe care el o numea a fericirii

și crede că-l topește când între pleoape

când într-un lied fata părăsită

femeia naște prunci frumoși

bucuria cuvintelor de botez

urcă-n al nouălea cer

și mama părăsită

strânge din pumni și din buze

culorile unei vieți perfecte

pe-un deal bătrâna cântă cuminte

înconjurându-și chipul uitat

cu pașii pe stele

cu umbra unui zâmbet voios

părăsindu-se-n sine

ab urbe condita

oraşul cu plopii balans

între străzile verzi

plumbuieşte fotografii

în pereţii caselor vechi de la gară

plouă

şuieră trenuri golite

de furnici şi păianjeni

prin pasaj miroase a râuri mucegăite

în parc

recensământul statuilor aplecate

a eşuat printre bălţi şi melci

dar liceul bacovian

nu s-a schimbat

oraşul melcilor de mucava

îşi încape nervii

între malurile mării de vânt

fata aceea cu părul val negru

a ieşit de la şcoală

de pe cap

îşi scoate grăbită pamblica albă

şi aleargă spre parcul libertăţii

îi recunosc fluturarea servietei

pe care scrie cu roşu robert redford

am ajuns pe aleea ascunsă

tu, blondule, îmi iei servieta

şi-n cealaltă mână ai o floare de castan

mă săruţi şi eu îţi leg la gât pamblica albă

în oraşul cu plopi

melcii târâie ploi

pe străzile de la gară

În vizită la vremuri

Nu, nu cunosc,

nu stă nimeni aici!

În umbra mea

o dâră lentă

se deduce până la tine

fără imaginar

secată de oase.

Nu, nu ştiu, nu a locuit aici!

Poate câteva secole în urmă

a fost un tablou la mansardă

un bărbat cu nas de grec

i se vede profilul

pe peretele răcorit dinspre nord.

Nu, nu mai insistaţi, nu-mi amintesc!

Nu deţin dosarul existenţei

acelui pat din pod

în care tu ai hrănit

călătoria cu ochi pătrunzător

spre clopotul

bătând a moarte

sau a cuib de berze

Nu, nu am timp, vă rog, plecaţi!

Lăsaţi o carte de vizită

pentru zarea viitoare a clipei