5/5 (1) în general frustrările nu definesc standarde perfectibile sunt simple adaptări urbane pentru interese personale pe termen scurt renegarea manipulării poate avea efecte remarcabile uneori benefice doar dacă drumurile nu se suprapun la un moment dat excepțiile chiar nu există poate doar la nivel formal iar nominalizările pentru judecățile de valoare sunt informații pur subiective Note –

4/5 (1) …perfecțiunea îmbracă roluri atipice într-un vacarm surprinzător de reguli impuse paradoxal și imperfecțiunea are loc pe scenă (asta numai în cazul în care  regizorul de Oscar o îngăduie) fără o notificare prealabilă manipulările cromatice au iz de periferie…   Note –

4/5 (2) ..există soluții pentru priorități (dacă ziua de azi ar însemna ceva) așa cum există cuvinte cheie pentru absurd (absurd e un fel de concept conștient acceptat) știu că mi-ai recomandat continuitate pentru orice tip de liniște dar fără clișeu parcă ar fi fost altceva poate o poveste atipică așa că voi continua să alerg după sintagme incolore poate
citește mai mult

5/5 (2) …oamenii sunt frumoși în general de fapt nu există excepții singura problemă e așezarea în pagină sau modalitate de evaluare (metodele tradiționale sunt încă acceptate) nici gâștele care aveau roluri destul de importante nu mai salvează aparențele (istoria se repetă cu ținte strategice nu comerciale) o posibilă asociere cu realitatea e un joc de rol sau nu alegerea
citește mai mult

reprezentarea realității devine înainte de toate simbolică fie că e vorba de certitudini fie că e un entuziasm pueril nu remarc imagini identice nici vreo armonie perfectă între gesturi evidente pe de o parte cuvinte simple pe de altă parte iluzii sonore culorile clare și reci evidențiază un contrast relativ interesant între priorități o dată în plus surprind ipostaze ilogice
citește mai mult

5/5 (2) …inevitabil liniștea capătă recompuneri alegorice eu căutam răspunsuri fără să înțeleg că lumea etalează sublimul doar din interpretări personale în plan figurativ însă ce rămâne între suflet și deziluzie nu mai are vreo relevanță absolută alegerea mea (deloc simplă deloc simplistă) e alternativă pentru imposibil… Note –

au rămas doar câteva cuvinte între anotimpuri (parcă cele mai frumoase) într-o luptă teribilă de-a supraviețuirea   fuga asta spre niciunde sau spre o alternativă exponențială este esența jocului cu fiecare gând   acum din imposibil nu mai clădesc vise și mă-ntreb (aproape retoric) când a fost cu adevărat ultima ninsoare   Note –

5/5 (2) dacă timpul se va opri la capătul drumului oricare ar fi el nu cred că mă pot uita în ambele părți   voi contura sensuri vizibile pentru că nevoia asta acută de infinit e o certitudine   doar visul mi-a mai rămas rest în  lumina lunii Note –

    nu mă interesează deloc poveștile siropoase fie ele reale fie inventate nu mai accept diferențele sau diferențierile construite din  rațiuni limitate remarc jocurile de culise uneori imposibil de trăit și drumurile paralele ale scenariștilor de improvizație   nu știu dacă e numai revolta unei zile ori absurditatea încercărilor cert e că s-a ales praful de fiecare anotimp creionat
citește mai mult

    îmi asum riscul să indic o pierdere posibilă e destul de clar deja că banalitatea nu rezolvă probleme   în termeni tehnici doar raportez evenimentul în sine și dacă ar trebui să implic personaje improvizate aș putea construi limite fiecăruia   dar în demersul acesta cotidian replicile nu mai definesc caractere iar impactul posibil e doar schimbul de
citește mai mult

3/5 (1)   Cronică …în cinci acte plus 1   Plus 1 prezinți decorul cu detalii culori în liniștea unui debut înregistrat așa pentru eternitate cu emoții desigur și-un strigăt eu sunt aici eu sunt aici copii     personaj 1 vorbești dintr-o carte vorbești dumnezeiește întru adevăr sau speranță salvând neputința identitate al altui eu   personaj 2 ce
citește mai mult