februarie 19, 2018 în Atelier de Popa Radu-Andrei
5/5 (1) mai am două cămăși și vin acasă la patul învelit în parfumul Ninei și cafea m-a prins toamna pe drumuri și ceața începe să prindă contur în soarele ăsta bisericile din deal își lovesc clopotele cu milă îmi șterg urma de praf de pe pantaloni și încui ușa singurul sunet din urechi este vocea ei chemând ploaia și
citește mai mult
de Ramona Roman februarie 13, 2018 în Atelier de Ramona Roman
turnul de fildeș al mileniului trecut a străpuns prezentul de azi într-o liniște periculoasă muți de emoții am orbit la auzul unui scâncet de adevăr și l-am ucis din fașă nu am simpatii și e absurdă iubirea mea pentru cuvinte privirea mi-e ațintită abrupt de câteva mii de ore la tine- și nici măcar nu te cunosc dar poezia
citește mai mult
noiembrie 30, 2017 în Atelier de Micutiu Sorin
5/5 (1) m-am trezit mediator fără drept de practică între două muze una îmi oferă roua de pe un spin să mă oglindesc în ea cealaltă gânguritul unui copil în zori realizez că lumea nu o mai văd în alb sau negru și că ceea ce nu pot găsi în lăuntrul meu nu mai caut în afară accept resemnat ireversibilitatea
citește mai mult
noiembrie 19, 2017 în Atelier de Micutiu Sorin
se spune că tăcerea vorbește de la sine mierea este gustul ei iar aurul culoarea nu neg deși pot contrazice am întâlnit indiferența o altfel de tacere care doare nu e comodă deloc și nici dulce e aridă te distruge încet e ca o oglindă te atingi și nu simți nimic de aceea privesc tăcerea ca pe o partitură exista
citește mai mult
mai 30, 2017 în Atelier, Proză de Florin Golban
4/5 (1) 1 Hai hui pe Facebook. Nu ne spunem nimic. Așezați față în față, în metrou, cu degetele parcă lipite de ecranele telefoanelor. Mintea îmi fuge către week-end. Plimbare pe străzi, o vizită la Humanitas să îmi mai cumpar niște cărți, apoi la o cafea. E singura librărie care îmi creează o stare de citit dacă pot spune așa.
citește mai mult
aprilie 6, 2017 în Atelier, Poezie de Andrei Lacramioara
3/5 (2) Îmi vinzi iluzii un preţ prea mic răbdarea mea nu intră într-o zi. Umbra ta şchiopătând vine cu o coasă la pachet, locuiesc într-o cochilie unde moartea nu încape – o voi lăsa afară să aştepte un timp, e grăbită , nerăbdătoare să înveţe jocul meu. Note –
ianuarie 29, 2017 în Atelier, Eseu, Poezie, Proză de Micutiu Sorin
5/5 (1) Mă bucur că paginile și corzile Lirei noastre încă mai scoate creații frumoase la care mi-aș dori mult să pot lăsa la rândul meu, un gând, un cuvânt de mulțumire … Însă în cele mai multe cazuri opțiunea de a comenta este blocată. Deaceea așez mai jos o imagine și tare mi-aș dori să fie bifat la toți
citește mai mult
de vasile-eugen decembrie 10, 2016 în Atelier de vasile-eugen
urgia lovește podele cerului muzici neclare se împrăștie printre nori soarele se afundă în cimitir profeții negre distrug concurența dincolo de simţuri păsările aleargă ca liliecii în lumină spaimele se strâng în sinaxă cetățile sunt împinse pe nisip ne agităm ca țăranii la târguri în iarbă visele se țin de aripile mireselor Note –
de vasile-eugen decembrie 10, 2016 în Atelier de vasile-eugen
stăpânesc cu ușurință toate simbolurile și toate lucrurile pot ține împărățiile voastre în palmă și toate temerile pe care le-ați spintecat de nu știu câte ori forfecând orice gând orice promisiune am să vă dăruiesc la schimb buzunarele mele burdușite de perle cu gust de soare și casa mea inimă cu mai mule încăperi de care vă temeți. Note –
de vasile-eugen noiembrie 9, 2016 în Atelier de vasile-eugen
5/5 (1) lui O B O pasăre își cuvântă zborul altfel în fiecare cuib, în fiecare lume, numai in propria durere, nu. Acolo, cântecul ei e lucid, e zvâcnet al singurătății, e zeu aprins în tăciuni. O pasăre cuvântă altfel în toamna ei și altfel în propriile tale vise precum frunza presată de poet în vers Cântecul ei este
citește mai mult
de vasile-eugen noiembrie 2, 2016 în Atelier de vasile-eugen
Varianta l Dorință Aproape de respirația ta de care nu s-a lipit niciodată zăpada, mă agit ca un fluture ținând un pahar de ambrozie în mână. Aș vrea să te duc în orașul meu cu mirese unde umbra primăverii se oprise și în anul acesta, dar descântecele mele ies “fără soț”. Am să-ți ofer la schimb, evadări care nu se
citește mai mult
de vasile-eugen octombrie 30, 2016 în Atelier, Poezie de vasile-eugen
Aproape de ziua aceea care pândește la colț, privirea mea lacomă se pregătea să-ți rupă poalele până la aripi. Hai să zburăm peste cărările făcute de tălpile goale, alături de fiica fără de păcat, deghizată în moarte. Promit că voi cere dreptul la carantină. Note –
de vasile-eugen octombrie 28, 2016 în Atelier de vasile-eugen
mi s-a strecurat sub coastă ca un vis galben cu numele unei frunți cerești m-a iubit și îndopat din marile minţi cu rost și fără rost ocolind tot ce a fost programat mi-a pus piedici din plictis sau furie m-a fiert ca o mare de smoală așezată între mine şi mine a înălțat rugăciuni la lumânare sau nervi printre lacrimi
citește mai mult
de vasile-eugen martie 4, 2016 în Atelier de vasile-eugen
A plecat supărat pe lume, la o bere, auzise la Simplon că ar exista niște scheme care desfac lumea. A început a osteni, așa cum ar salva o pisică de la înec, gândind la timpul în care mulțime de ziariști cu blițuri, vor roii, punând întrebări. Avea nevoie de un plan, să justifice de ce face aceasta, un bețiv?. Își
citește mai mult
de 
de 
de 
de 
de
Comentarii recente