5/5 (1) pielea creolă cu miros de alge accentul peltic din franceza cajun și dimineața magnoliei în oglinzi convexe tălpile nu ți se mai întorc prin cenușa străzii sângerând aprilie ne inundă cu ploile noastre subterane din new orleans Note –

3/5 (1) întinși pe burtă tăcuți ascultăm cum crește iarba o pasăre planează de câteva ore deasupra noastră strivită de cer nefiresc arareori am mai văzut atâta tristețe disimulată-ntr-un zbor cireșul sub care ne-nsingurăm tot mai mult unul de altul își cerne nepăsător florile veștede peste noi un fluture alb cu dungi negre ți se-așează pe umăr Doamne cât de
citește mai mult

Uneori mă gândesc la tine ca și când n-ai fi tu mă-nsingurez în tristețea aceasta perversă neverosimil te suprapun peste chipul aproape împăcat al mamei la biserică cu mâinile încrucișate pe piept trecând la cele veșnice dar imaginea ta rămâne constant neschimbată ca desenul de pe aripile unui fluture cele două imagini nu se amestecă între ele nu-și pierd strălucirea
citește mai mult

Știu că sunt foarte singur am lumea turnată într-un inel de aur la degetul mic din naștere când am fost foarte singur cum sunt și acum n-am nicio treabă cu răsăritul Soarelui cu mișcarea de rotație a Pământului cu lucrurile acestea din jur care se întâmplă sau nu nici măcar cu Maria turnată și ea într-un inel de aur la
citește mai mult

Adeseori rămân cu un pas în urma timpului încercând să-mi apropii sufletul de inimă de-a lungul vieții s-au adunat o mulțime de pași nefăcuți o mulțime de dealuri neurcate și necoborâte nu știu dacă voi reuși vreodată să mai ajung timpul să mai ies din mijlocul acestui ciclon denumit viață în care mă simt zdrobit ca-ntr-un blender oricum n-are nicio
citește mai mult

3/5 (2) S-au îmbrăcat aseară cireșii în mantiile lor albe păreau niște cavaleri templieri porniți într-o cruciadă a florilor ce poate fi mai frumos decât un milion de cireși înfloriți spintecând întunericul în căutarea stihiilor rătăcitoare ale iernii din castelul de gheață al Timpului de unde arcașii nopții își trimiteau uneori săgețile lor de gheață în inimile mugurilor și atunci
citește mai mult

eu sunt fiul lui tata cel ce-i plânge urma și i-a sărutat mâna când sufletul său nu mai era la el în numele lui a fost și așa va rămâne întru neuitare și veșnica sa pomenire dumnezeu să-l ierte Note –

Nu există nicio diferență între voi și stele oricât de lungi ar fi distanțele care vă despart și voi și stelele apăreți numai noaptea fragmentați întunericul în felii subțiri de lumină vă despletiți părul în oglinda concavă a cerului tremurați în ochii languroși ai apelor străluciți în nopțile lungi și încărunțite de ger în toate nuanțele cunoscute de galben de
citește mai mult

Așa cum viața nu e poezie, nici eu nu sunt un zarzăr înflorit de Paște, nici tu o coală albă, de hârtie, fără de care versuri nu s-ar naște. Nu am prin buzunare praf de stele și nici o lună galbenă și mare și nici nu știu să-ți desenez romanțe, nici să-ți întind Pământul la picioare, nu-ți leg la umeri
citește mai mult

5/5 (1)  nu ieșiți afară  vă puteți îmbolnăvi  de primăvară  sau chiar mai grav  de viață     Note –

3/5 (1) Albastru este cerul prin care te privește Dumnezeu Atotputernic și Omniscient. Albastre sunt apele care îți curg prin vene Și Dunărea pe suprafața căreia dansează lebedele. Galben este soarele care încălzește și oferă lumină Lanurilor tale de grâu din care facem făină și pâinea cea de toate zilele. Roșu este sângele vărsat de strămoșii noștri Care au luptat
citește mai mult

Fericiți să fim Alături de flora și fauna infinită Că Salvatorul lumii a înviat din morți. Fericiți să fim Că lumina Lui a îndepărtat întunericul din sufletele noastre. Fericiți să fim Că Fiul lui Dumnezeu ne-a arătat Că există viață de după moarte. Note –

și-am scos ochiul vătămat care nu-l vedea și l-am văzut lumină din lumină se făcuse și gura mea îl mărturisea întru adevărul cel adevărat   cristos a înviat cristos a înviat cristos a înviat Note –

simți respirația cuiva străin împungându-ți coastele amintirile altuia scrutându-te amușinându-te nu e pregătit cuvintele le auzi din gura unei femei care pretinde că te-a născut însângerată năclăită cu transpirația și urletele altei femei picăturile unui sânge străin îți zdrelesc venele și inima ta pleacă o pasăre albă visând din aripi peste un deșert fără amintiri mai simți un pas al
citește mai mult

5/5 (2) (acrostih) Cerul tricolor absoarbe Esențe izvorâte din inimi reîntregite Neamul românesc respiră Tradiții înmiresmate a dor E sărbătoarea sângelui Născut în același grai Adormit în același cântec Răstignit pe aceeași cruce Umăr lângă umăr neclintit hotar Luminat de jarul istoriei Umbre străbune străjuiesc Numele înveșnicit în cetăți Iureșul timpului aprinde Rugă înaltă în spațiul matern Iubirea de țară
citește mai mult

”Eu, fiinţă vie, naturală, vie în viaţă, cu suflet, trup, carne, oase, nume propriu steusantis, om, privat. Îmi pun amprenta de la degetul mare de viu ale mâinilor stânga şi dreapta cu sângele meu de viu ca şi mărturie a ceea ce declar pe propria-mi răspundere.” Pământul acesta a fost lăsat moștenire primului om pe nume Adam după cum știi
citește mai mult

5/5 (1) am scris mereu despre îngeri am scris ei despre mine niciunul niciodată și-am zis păi bine măi îngerilor  îngeri îmi sunteți voi sau diavoli apoi mi s-a arătat că tot ceea ce scrisesem despre ei era de fapt despre mine și-am plâns cu pietre fiecare cuvânt scris l-am plâns Note –