de-a baba oarba cu timpul

mai 24, 2016 în Arhivă

credeai că trecerea ta nu lasă urme ți-a rămas imaginea imprimată-n oglinda din hol când mi-ai lăsat cheile sub anotimpuri îmi amintesc ultimul ceai băut sub umbrela unui gând leneș tolăniți pe iluzii ne amuzam ciupind corzile timpului pe furiș îi auzeam urletul anemic din trupul uscățiv obișnuit cu naufragiile vremii uneori se răzbuna alergând o herghelie de cai până
citește mai mult