era o stradă însorită

mai 24, 2016 în Arhivă de Cristina Ștefan

era o stradă însorită
sub geam
începe dimineaţa
deasupra
soarele-i nălucă
mă-nşfacă
o lumină grea
de mâini şi de picioare
atârn
peste hărmălaia oraşului
neînduplecat luciu peste timp
şi cad
străină mirată
printre bătăile
tobelor sparte
nu se mai găseşte
bucurie liniştită
în partea asta de lume
şi-au dispărut
din vitrine
călimările cu cerneluri albastre
ca un iepure speriat
de bătaia farurilor
în noapte alerg
căutând peştera salvatoare
numai acolo
din pereţi
curge nesfârşit
soarele demolat
de pe strada mea

Strada Mare Bacau- 1950, s-a demolat complet in anii 70

Postat de:Cristina Ştefan | Categoria: Biblioteca La data: 2010-11-01 10:16:56 | Numar de comentarii: 28 | Citit de:187 ori (in ultimele 7 zile)
Da-i nota:
Stele acordate
Nicoleta Milea Sterge stele acordate
Carmen Tania Grigore Sterge stele acordate
Maria(na) Doina Leonte Sterge stele acordate
Marina Popescu Sterge stele acordate
Ioana Mihaela Fraiu Sterge stele acordate
Gîbu Ana Maria Sterge stele acordate
Ioan Barb Sterge stele acordate
Linte Iuliana Sterge stele acordate
Mihaela Aionesei Sterge stele acordate
Bălan Mirela Sterge stele acordate
Iosif ElisabetaSterge stele acordate
TOTAL: 31 stele
Onorata, Elisabeta, pentru sensurile gandurilor mele explicate atat de filozofic. Multumesc frumos.

Mir, ma bucur ca ti-a placut! multumiri.

Cristina Ştefan
Fondator site Lira21
Postat la: 2010-11-04 06:37:53
Numai la mine stelele au sarit si a ramas doar una. Dar sun toate 3 din partea mea pentru Cristina!
Iosif Elisabeta
Membru de onoare
Postat la: 2010-11-03 22:20:27
E magie?
Iosif Elisabeta
Membru de onoare
Postat la: 2010-11-03 22:17:41
De ce poetul caută *peștera salvatoare, unde soarele curge din pereți*?Adevărat templu subteran, păstrând amintirea perioadei glaciare este considerata *o a doua naștere a omenirii.Peștera e potrivită pentru inițieri, pentru ceremoniiile ce însoțesc impunerea ființei magice*. Cuvântul poetului e magic. El își ia și de aici puterea,fiind considerată un uriaș receptacul de energie telurică, jucând rol în operatiuni magice prin forma ei aproape circulară. *În tradițiile inițiatice grecești, peștera reprezintă lumea iar lumina indirectă ce cade pe pereții peșterii provine de la un soare nevăzut ca și în poemul Cristinei Stefan *curge nesfîrșit /soarele demolat/ de pe strada mea* O metaforă a drumului de inițiere care duce spre lumină.
Iosif Elisabeta
Membru de onoare
Postat la: 2010-11-03 22:15:58
Inedit acest poem prin imaginile create! O pregnanta nota de tristete m-a invaluit asa cum ceata a imbratisat azi orasul…Frumos metaforizata aceasta calatorie in timp ( m-a impresionat imaginea pesterii ca intoarcere la inceputuri). va felicit!
Bălan Mirela
Fondator admin
Postat la: 2010-11-02 18:26:57
Iuliana, multumesc.

Miha, Flory, ati ales esente din gandurile mele. Multumesc.

Cristina Ştefan
Fondator site Lira21
Postat la: 2010-11-02 12:16:16
“alerg
căutând peştera salvatoare ”
un poem remarcabil, nu ştiu ce aş mai putea adăuga decât felicitări!
Mihaela Aionesei
Fondator
Postat la: 2010-11-02 10:36:12
Nostalgie, revoltă,durere sublimate!Lirism profund!Felicitări!
Linte Iuliana
Fondator admin
Postat la: 2010-11-02 07:50:41
multam Camy, te astept sa-l strabatem impreuna, iti voi arata relicvele bacoviene…eu le inspir din cand in cand…sunt putine ramase.:)
Cristina Ştefan
Fondator site Lira21
Postat la: 2010-11-01 22:22:48
Multumesc frumos, Carmen! Poate rar s-a mai facut un genocid arhitectonic ca in Bacau. De altfel, aveti poza Strazii Mari..la noi e legenda, stiti ca prietenul O. Bufnila il foloseste ca brand.:)
Cristina Ştefan
Fondator site Lira21
Postat la: 2010-11-01 19:42:58
cat adevar, atata traire:”nu se mai găseşte/
bucurie liniştită/
în partea asta de lume”- iar in suflet se decanteaza praful durerii. Impresionant,felicitari!
Carmen Tania Grigore
Fondator admin
Postat la: 2010-11-01 17:21:33
Onorata, Nicoleta! am trait un cosmar impreuna, da!

frumos gand, Anita.
va multumesc de vorbe bune.

Cristina Ştefan
Fondator site Lira21
Postat la: 2010-11-01 14:36:34
Ioana, licricul ne asaza de multe ori pe aceeasi lungime de unda 🙂
Cristina, ma bucur ca vei fi prezenta la Remarcate, doar asta e rostul rubricii – exemple de lirism. pe care tu ni le oferi cu fiecare poem.
Marina Popescu
Fondator admin
Postat la: 2010-11-01 14:35:54
George, dar greselile, unele, sunt impardonabile. Strada asta era o bijuterie arhitectonica vie…am locuit pe aceasta istorica strada…nimic nu a ramas. au ras totul in cateva zile.

de aceea merg cu drag in Ardeal. Acolo au stiut sa imbine, sa incadreze astfel de constructii.
sunt de neiertat astfel de crime.
multumesc de stele.

Cristina Ştefan
Fondator site Lira21
Postat la: 2010-11-01 14:34:52
Am mancat un ,,i” de la liricii
Nicoleta Milea
Membru de onoare
Postat la: 2010-11-01 14:33:45
“Soarele demolat” din pestera este insusi poetul! Numai el poate duce si da lumina in orice loc.
Felicitari, d-na Ada!
Gîbu Ana Maria
Fondator admin
Postat la: 2010-11-01 14:33:15
In arsenalul lirici se concentreaza toate fortele creatoare de frumos estetic.Seamana extraordinar imaginea proiectata cu strada noastra, care , la fel a disparut,in 1971.
Fiori, lacrimi si aprecieri pentru realizarea artistica a poeziei!
Nicoleta Milea
Membru de onoare
Postat la: 2010-11-01 14:32:40
Mulţumim, Ada! Marina, azi iar suntem pe aceeaşi frecvenţă! :)) şi eu am vrut să propun asta de mai multe ori.
Ioana Mihaela Fraiu
Fondator admin
Postat la: 2010-11-01 14:24:53
🙂 stiti bine ca aveti voie…nu-s de capul meu pe aici!:) multumesc Marina!
Cristina Ştefan
Fondator site Lira21
Postat la: 2010-11-01 14:20:15
am voie sa sugerez trecerea acestui poem la remarcate?
Marina Popescu
Fondator admin
Postat la: 2010-11-01 14:18:23
Ioana, stii cat ma bucura ca rezonezi cu ce simt cand scriu…poezia asta mi-a luat ceva timp pentru ca am vrut sa cuprind si nostalgia si ideea de lumina distrusa, si implicarea mea in aceasta pierdere. multumesc mult.

Doina, Marian, asa este, Pestera lui Platon, celebra lui alegorie in educatie si stiinta, a fost reluata de mai toti filozofii ulteriori, de mai toate scolile…dar parca limpede ca la Platon, nu s-a mai expus. Va multumesc frumos.

Cristina Ştefan
Fondator site Lira21
Postat la: 2010-11-01 13:31:40
Cine nu urăşte comunismul distrugător de amintiri, demolator de soare! 🙂

Mitul Peşterii al lui Platon este o avangardă a ceea ce afirmă Hristos mai târziu despre lumină ca mediu şi sursă a cunoaşterii prin transformare şi pentru transformare totală a omului ( naşterea din nou ). La Platon Lumina e înafara peşterii, iar drumul până la ea presupune ieşirea din comun, depăşirea limitelor, a prejudecăţilor etc. Focul e doar o copie a luminii :).
În peşterea ta nu sunt umbre pe pereţi ci însăşi lumina soarelui. Iată noutatea 🙂 Cu acelaşi drag.

Maria(na) Doina Leonte
Fondator admin
Postat la: 2010-11-01 12:32:23
Un adevărat festin liric! Un poem substanțial în care răsună zbuciumul poetic, amintirea, melancolia, toate prelinse tulburător din memorie sau din pofta unei vieți mai colorate…Felicitări!
Ioana Mihaela Fraiu
Fondator admin
Postat la: 2010-11-01 12:28:42
mereu in mintea mea, Marina! in suflet esti de mult. multumiri.:)
Cristina Ştefan
Fondator site Lira21
Postat la: 2010-11-01 12:08:41
urasc comunismul, Doina! iti multumesc frumos, pestera cu lumina, nu e noua de la Platon incoace, mi-ar placea sa-ti stiu parerea despre Mitul Pesterii. cu drag.
Cristina Ştefan
Fondator site Lira21
Postat la: 2010-11-01 12:07:26
un poem cu nuante de sepia si parfum vintage…imi place felul in care ai plasat soarele in scena, ca personaj central, ca simbol al autenticitatii (asa l-am perceput eu). indeosebi finalul are ceva asa…optimist, ideea ca lucrurile frumoase se pastreaza pentru totdeauna in suflet.
Marina Popescu
Fondator admin
Postat la: 2010-11-01 12:04:30
Abia acum am citit informaţiile care însoţesc fotografia 🙂 Un alt con de lumină se răsfrânge peste poem 🙂
Maria(na) Doina Leonte
Fondator admin
Postat la: 2010-11-01 10:36:28
Am bucuria să lecturez poemul la cald, prima 🙂
L-am perceput ca pe o confesiune lirică în care poetul caută liniştea bucuriei şi lumina binecuvântată.
Cred că e inedită ideea peşterii de lumină. Să cauţi în noapte o peşteră în care soarele curge din pereţi, e deosebit; ascunderea în lumină şi nu în întuneric poate avea şi conotaţii mistice pe care le apreciez mult.
Cristina, ştii vorba: ,,Va răsări soarele şi pe strada mea”…va răsări 🙂
M-au pus la analiză şi interpretare versurile ,,şi-au dispărut
din vitrine
călimările cu cerneluri albastre” O fi dorul de bucuria liniştită a copilăriei? Sau dorul de senin regăsit în albastrul cernelei? O fi cuvântul care aşteaptă să fie scris? 🙂
Maria(na) Doina Leonte
Fondator admin
Postat la: 2010-11-01 10:34:40

Note