MARIA NIȚU- Reciclare la Cubul Rubik

februarie 29, 2016 în Cărți de Cristina Ștefan

5/5 (2)

coperta-rubik

 

Autoare a unor cronici literare, eseuri, interviuri, timișorencei Maria Nițu i s-a premiat recent( Festivalul AvangardaXXII, Bacău, 2015) o carte la Editura Eubeea, cu titlul Reciclare la Cubul Rubik.

De data aceasta volumul adună subintitulatele “prozoeseme și alte farafastâcuri”, eseuri, în fapt, inspirate fie diaristic, fie din vasta lectură a filologului Maria Nițu.

Citind aceste proze scurte, scrise într-o dinamică de invidiat, în ton allegro, sărind de la un epic năstrușnic, la considerente acide, de la un diafan feminin, la exprimări colocviale, îmi imaginez autoarea într-un tablou al viitorului literar al cărui incipit, iată, îl creează aici prin manevrarea artistică a unui cub Rubik. Fațetele acestui cub,  diverse, împrăștiate, unele la vedere, altele subliminale, sunt descrise inteligent, ”cultivând intertextualitatea” (Adrian Dinu Rachieru în prefața la volum).

Actualitate și informație ar fi reperele disecate în aceste proze scurte, cu un corolar de cerebralitate performant calculat. Dacă Maria Nițu vizualizează câmpurile informaționale din interiorul și de la suprafața spațiului în care scrie, atunci toate undele, vectorii, razele luminoase sau mentale care străbat acest spațiu virtual, în secolul XXI, capătă cuvinte, expresii, înrămări, capătă ființă, devin reale prin scrisul său, se constrâng într-o carte. Ar fi neverosimil să poți cuprinde diversitatea lumească de azi, dar eseistica este o soluție și metafora cubului Rubik, la fel.

 

Titluri care mai de care mai incitante invită la adevărate curse cu obstacole, curse de raționamente, definiții, sofisme, și tu, lector, închei citirea cu impresii că până aici nu înțelegeai nimic din marea filozofie existențială și te trezești iluminat. CromcolorSRL, wewewepunctziarepunctro, www.la marginededrum.ro, sunt doar câteve titluri care exprimă pretextele acestei eseistici originale.

Eseul, sau vorba autoarei, farafastâcul reciclării la cubul Rubik este un raționament interesant al repetabilității perpetue a tot ce înseamnă existența umană, în cronologie, tehnică, arte.

Sub egida truismului ”Nimic nou sub soare”, Maria Nițu argumentează că prezentul, trecutul și viitorul omenirii stau sub auspiciile majusculei R, o majusculă factotum, de la Reciclare,  Recondiționare,  Refolosire. Este un trident cu puterea cubică 3.

Reciclarea la puterea cubului Rubik înseamnă reluarea, dincolo de timp, sub alte fațete ale culturii și imaginației milenare. Susținerea Mariei Nițu se axează pe politică:

truismul lui Lavoisier,” nimic nu se pierde totul se transformă”, a făcut epocă în comunism dar îl regăsim și azi în programele de valorificare  a materialelor reciclabile.

  • în artă: ”Experimentalismul e reciclare și la fel toate remake-urile din lume”.

Exemplele continuă cu umor și ironie, de la cocarda de vecin de bloc la ziare, de pildă:

”Leana folosește ziarele la șters geamuri de când se știe ea, vrednică gospodină. ”

 

Argumentația urcă gradat:

…”și trupul și sufletul omului sunt reciclabile, și viața și moartea omului sunt reciclabile.(…) Și metempsihoza e o formă de reciclare (ca și reîncarnarea), moartea e pașaportul tău spre no man’ s land.”

Concluzia ar fi să știi să învârți cubul Rubik.

Conchid cu impresia că spiritul critic, exersat îndelung, al Mariei Nițu a ivit o carte temperamentală, de concretețe și este admirabil patosul speculativ cu care autoarea divaghează aparent simplu în mari problematici umane.

 

Cristina Ștefan, oct, 2015.

 

 

Note