16 apr 2016 seara literară- VIOREL SAVIN   

Prezentarea unui mare scriitor, l-am numit prodigios, cu zeci de volume scrise, cu zeci de piese de teatru scrise și reprezentate pe marile scene românești, transmise de televiziuni, poate deveni frustrantă unor scriitori mai puțini vizibili, debutanți sau aflați la început de drum literar. Astă-seară nu a fost așa pentru că noi, în cercul nostru ( ne așezăm în cerc și toată lumea se simte un personaj important în piesa noastră de comentatori literari) ne-am întrecut în a afla cât mai mult despre opera maestrului Savin, în a o clasifica, a o înțelege. Participarea a fost pe măsură, colegii din USR au venit cu explicații, cu opinii, au pus întrebări,

iar scriitorul Viorel Savin a răspuns cu răbdare, cunoscută fiindu-i limpezimea cuvintelor, logica și umorul.   

Profesoara Cecilia Moldovan s-a referit la cartea “Poarta – The Gate”. Versiune în limba engleză: Mariana Zavati Gardner. Postfață: Petre Isachi. Comentariu pe coperta a IV-a: Constantin Ciopraga. Ed. Psyhelp, 2007, considerând-o o reușită dramatică a genului de teatru abstract, cu un puternic mesaj existețialist. Dl. George Calcan  a vorbit cu patos despre romanul “Gresia albastră – Arta înfrângerii de sine” (2 vol.) Ed. Raluca, Buzău, 2009, iar scriitorul Dumitru Brăneanu a comentat  „Evanghelia eretică sau Istoria lui Melec Purtătorul de Nucă și de Nyvas în Cretinozauria”, ediția a IV-a revăzută și adăugită. Ed. Tipo Moldova, Colecția„Opera omnia”, poezie contemporană. Iași, 2011.

Cristina Ștefan s-a referit la volumul de poezie  “Exilat în strigăt / Exiled in a scream”, versuri, Ed. Ateneul scriitorilor, 2014, trad. Mariana Zavati Gardner, John Edward Gardner, spunând:

„ Dramaturgul Viorel Savin (are un număr impresionant de piese de teatru scrise şi jucate) a scris o carte de versuri, fiind în etapa creaţiei depline şi din acumulările sale existenţiale, spune liric adevăruri, într-un strigăt auzit în singurătate. Strigătul din exil devine atributul metafizic al contemporaneităţii autorului şi printr-o relaţie de binom, poetul se exilează în lăcaşul acestui strigăt.

Munch. Coperta volumului reproduce celebra pânză, Strigătul, o reprezentare a forţei tăcerii asumate, mocnită, profundă ca motivaţie şi efect. Strigătul lui Munch este puterea telurică de ermetizare a suferinţei. Nu se aude dar vibrează universal, se simte apocaliptic, un apogeu mut al durerii. Viorel Savin găseşte această teribilă stare, scriind. Versul său ia forma sinestezică a revoltei, a urii, a lovirii şi chiar a uciderii de sentimente într-un parcurs scris diaristic. Destin şi ură. Cădere şi frică. Iertare şi iubirea aproapelui. Toate ca revers existenţial.”

Tânăra noastră prozatoare Carina Vădăvoiu a recitat o poezie și întotdeauna alege versuri semnificative, care reprezintă un mesaj puternic perceput și comentat cu tinerețea vârstei sale.

Din cartea recentă, o carte manifest, De-ajuns!, a citit Atena Ivanovici, tema acesteia, plagiatul, iscând spre final unele polemici, subiectul fiind incitant.

Au venit la seară literară, scriitorii prieteni, Carmen Istrate Murariu, cu micul ei scriitor și pianist, fiul Ciprian Murariu, poeții Oana Gheorghe, Rodica Dascălu, Eugen Sfichi, Constantin Jurubie, și un musafir neașteptat, preotul scriitor Iosif Vrancea care dorește să ne prezinte din opera scrisă, în viitorul apropiat.

Seara s-a încheiat cu câteva cuvinte ale scriitorului Viorel Savin, blânde, modeste. Mulțumesc de seară minunată! Cristina Ștefan