Eveniment editorial- Cartea “Personalitățile timpului și contemporanii noștri”– autor prof. Grigore Codrescu, apărută recent la Editura Corgal Press Bacău.

Volumul prezentat de Calistrat Costin, președintele Filialei USR Bacău, este o colecție de articole despre autori clasici și contemporani, în fapt o istorie literară a locurilor, pentru că harul criticului și eseistului Grigore Codrescu aliniază la rampă scriitori care i-au marcat scena spirituală a vieții de profesor de limba și literatura română pe meleaguri bacoviene.

În Argument, Grigore Codrescu motivează demersul editorial prin șansa băcăuanilor la memorarea valorilor spirituale:

“…în deceniile postdecembriste au dispărut din orașul nostru drag mai toate obiectivele economice cu faimă națională, dar și peste granițe. În aceste condiții, ne-am zis că șansa băcăuanilor pentru viitor, rămâne teritoriul creativității umane reprezentat cu strălucire în veacurile trecute și avem, în spațiul urbei, dar și în arealul mai larg, modele umane create aici, validate și pe alte meridiane, dar pornite din comunitatea băcăuană, fiind apreciabile dintotdeauna.” G C

Pornind de la Alexandru Voievod, fiul lui Ștefan cel Mare (Biserica Precista- ctitorie) ajungând la Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, George Enescu, George Bacovia, Vasile Pârvan, Nicu Enea, George Apostu și până la pleiada de artiști și scriitori contemporani, volumul “Personalitățile timpului și contemporanii noștri” demonstrează argumentat și inedit că Bacăul poate fi numit nod cultural în istoria țării, dând nume și personalități sonore de-a lungul vremii. Creativitatea în varii domenii pe tărâmul unui alt nod, de ape, Bistrița și Siret adaugă personalități istorice: Mircea Cancicov, Lucrețiu Pătrășcanu, Gheorghe Vrânceanu, savanți, Solomon Marcus, “ultimul mare profesor al universității”, Alexandru Piru, dar și actori celebri dintre care primul, Radu Beligan.

Iată de ce afirm că acest volum se remarcă prin studiu elaborat cu scop istoric cultural și poate fi considerat o istorie culturală a Bacăului, un document inedit și important.

Calistrat Costin definește volumul concluziv: “Întreaga substanță a volumului atestă un amplu orizont al scriitorului băcăuan CODRESCU, om care și-a consumat ani buni punerii în pagină și valoare a patrimoniului cultural din această parte de Românie.”

Trei capitole structurează volumul, trei titluri grupând personalități băcăuane de ieri și de azi, evocare prioritară a celor care, spune autorul, “au lăsat urme frumoase pe la noi prin Bacău”.

I. Personalitățile timpului

II. Cărțile…ah! cărțile…

III. Din cronica vremurilor noastre

Din lumea literară contemporană, Grigore Codrescu selectează poeți, prozatori, istorici literari remarcabili, o enumerare a lor nu ar face decât să minimalizeze fondul articolelor scrise cu acribia cunoscută a criticului, limpezi, concluzive corect, având calitatea de a fixa în timp și spațiu literar operele studiate.

Se regăsesc între articolele însumate și autori ai altor serii istorice literare: Eugen Budău, (Bacăul Literar), Cornel Galben, Marin Cosmescu-Delasabar, Constantin Călin, Gheorghe Pătrar, Măndica Mardare, efortul criticului Codrescu adăugându-se întru oglinda realistă și reală a vieții culturale băcăuane.

Nu au fost uitate nici revistele culturale băcăuane, Ateneu, Plumb, 13Plus, Viața Băcăuană, Vitraliu, nici scena culturală publică, avansată de cei “peste nouăzeci de scriitori din Filiala USR Bacău, care doresc un dialog mai fertil, cu conducerea municipiului și județului, pretinzând că pot elimina sau măcar diminua lipsa de stil și neglijențele din viața urbană.”

Trei cuvinte de încheiere pentru cartea scriitorului Grigore Codrescu: profesionalism, stil, atitudine!

Cristina Ștefan, 18 septembrie 2016  

CUM SE CITESC POEŢII ÎNTRE EI
Despre un Jurnal de lectură, editura ArtBook, 2013

Recunoaştem că titlul de mai sus este, parţial, inadecvat. În recenta carte a colegei
noastre de cenaclu nu identificăm doar un jurnal de lectură*, ci şi opinii despre propriile
sale creaţii poetice şi prezenţe la Cenaclul literar online Lira 21.
Prin diversitatea tematicii şi a textelor, expresivitatea limbajului şi intensitatea iubirii pentru literatură, d-na Cristina Ştefan impresionează cititorul.
Înainte de a cerceta textele din această carte, să observăm că noi, cei din generaţiile de seniori, am priceput prin d-sa cum funcţionează un cenaclu literar online şi cât de mare este presiunea acestei forme exercitată asupra structurilor de manifestări creativ-literare mai vechi.
Pe de altă parte, n-am înţeles de ce autoarea a debarcat decisiv în tabăra criticii amabile pe care, cu multe decenii în urmă, o practica şi o teoretiza prestigiosul Perpessicius.
În cele vreo 55 de texte, identificăm opinii şi aprecieri despre autori validaţi demult, autori în genere tineri, publicaţi doar online, debutanţi, eseişti literari cu notorietate, precum şi poeţi de valoare. Marea majoritate a acestor texte poartă marca spontaneităţii, a limbajului neologic, a unui lirism intelectual
socotit de unii demodat, a unei selecţii exigente de excerpte şi nume, toate comunicate prin seducătoare
sugestii de lectură.
Autoarea jurnalului de lectură a fost, în toate cele 231 de pagini, consecventă cu sine: a rămas ne/critică. Toate impresiile jurnaliere s-au născut în intervalul 2006 (Mircea Florin –Realism existenţial contemporan) şi 2013 (Ioana Carp –Între genă şi har. Nu am verificat dacă celelalte 53 de texte pot fi situate cronologic. Nu-i o defecţiune, căci Cristina Ştefan este, prin excelenţă, poetă. Date fiind şi constatările de mai sus, asupra perspectivei lecturilor, autoarea nici nu-şi propune să grupeze, după vreun criteriu anume, autorii citiţi. Noi însă vom observa că sunt prezente opinii şi informaţii despre autori cunoscuţi, creatori de prestigiu, cu notorietate, precum
Mihai Ursachi, Matei Călinescu, Mariana Zavati- Gardner, Paul Blaj, Cezarina Adamescu, Eugen Dorcescu. Poetul Calistrat Costin figurează cu impresii despre două cărţi de poeme ale sale,
publicate în ultimii ani (Om fi greşit galaxia! şi La un pahar de neant), precum şi alţi condeieri,
unii afirmaţi prin cenaclul „Octavian Voicu”: Mirela Bălan, Mihaela Aionesei, Mirela Orban şi alţii.
E impresionant să constatăm, printr-un Cuvânt de final, că De-a lungul vremii sau adunat zeci de mii de comentarii la texte postate la autori diverşi, recenzii, prefeţe la volume de debut sau tipărite în continuare, evenimente ca lansări de carte, într- o activitate (…) de cunoaştere şi recunoaştere a talentelor autentice. Tot atât de surprinzător e faptul că Cenaclul online Lira 21 publică, din când în
când, organizarea, desfăşurarea şi poemele premiate la un concurs pe internet, oferind publicului larg mostre de poezie de calitate, secvenţe de selecţie de bun gust şi de rafinament în expresivitatea limbii române (febr. 2011).
În afară de creaţiile poetice – numeroase – oferite lectorului îndrăgostit de poezie, este de apreciat că ni se oferă evaluări semnate de cititori critici competenţi, de publicişti literari cunoscuţi, prin care unii debutanţi pot fi validaţi şi consideraţi creatori adevăraţi: Vasile Spiridon, Ioan Neacşu, Radu Cârneci şi alţii. Desigur că în imaginea centrală a acestui jurnal de lectură, se impune cenaclul online Lira21, iar expansiunea acestei forme de validare a creaţiei poetice impresionează la acest început de mileniu. Într-o carte lansată în mai 2010, intrau în circulaţie, prin Cartea tinerilor scriitori vreo 24 de poeţi debutanţi. Iată, printre ei, un condeier din Italia născut în 1949, care, în poemul intitulat
Sentiment, se exprimă ca un liric reflexiv autentic: :” Iau din cocori, /Urma sălbaticei toamne. /Pentru tine, iubito, mai trec, /Arcuit de chemări uneori, pragul acestui anotimp /Indescifrabil de trist.”
O carte ca aceasta, lansată acum de poeta Cristina Ştefan, poate deveni, treptat, un ghid de lectură a poeziei de calitate, căci vine dinspre un creator cu deschider spre valorile actuale, cu sensibilitate şi putere de expresie.
Însă dacă va trece, cumva, şi la însemnări critice – nu doar ne/critice –, nu va pierde nimeni, ci va fi o contribuţie la eliminarea clişeelor din critică şi a derizoriului din creaţie.
Un argument în plus poate fi chiar în versurile Cristinei Ştefan:
E plaja pustie în Vamă, Ralu!
Ultimul val a rămas îngheţat,
ondulate mişcările tale
de saltul în mare
Femeie de nori
în atingere caldă,
la ţărmul tău, Ralu,
a crescut un iris
turnat în formă de apă,
brusc te-ai oprit amintire.

Grigore CODRESCU