de tine noaptea târziu
mă leg cu cearceafuri
cioplite din lună
în lună tremurul minţii
mi-a lăsat în insolvenţă virală
inima în locul ei
un copac înflorit mi-a crescut
mult îţi mai place
să îl urci
să-l cobori
să te joci în el
de-a nemuritorii
dar mai ales
cum te privesc eu
din josul meu
în susul tău
voi tăcea
oricâte nemuriri e nevoie
de un singur sărut
şi totul poate renaşte în mine
poţi trăi încă fericită
imaginează-ţi că am fost exilaţi
nu te opri mai încet
dă universul
şi sparge clepsidra
de tâmpla mea
dumnezeu
și-a legat un psalm roșu
cu tine sunt legat
împletire albă albă