poem despre tata

noiembrie 15, 2017 în Poezie de George Gitlan

5/5 (2)

azi-noapte ca prin vis

mi s-a părut c-aud țipătul unei salvări

și cum se sparge liniștea

în mii de cioburi crestând adânc

în carne întunericul

 

ți se pare (mi-am spus) liniștindu-mi teama

dimineată când m-am trezit

cineva mi-l furase în somn

pe tata

 

mai târziu umbla prin curte de parcă

nimic nu s-ar fi întâmplat

și toate cuvintele mele l-ar fi îmbrățișat

brațele mi se scurtaseră de frică

s-au agățat strâns de umbra lui

vrând parcă să nu-l mai slăbească

niciodată în viața asta

Note