Depresii matinale
ianuarie 25, 2018 în Poezie de Aurel Contu
dimineața de azi îmi aburește fereastra
cu vedere spre Soare
îmi reduce lumea la o aglomerare de lucruri
fără contur
la o pictură naivă în tempera
din care culorile se scurg
se îmbrățișează frivol unele cu altele
este o combinație ireală de alb și roșu
ostilă ochiului
conturul corpului tău se pierde în cromatica mistică
a cearșafului
care-ți acoperă lipsa
și care nu mai are nevoie de explicații
azi sufletul meu este prins între ghețurile opace ale minții
nu vreau să mă gândesc la ceva rău
totul este atât de neclar
de ambiguu
încât nu mă mai miră nimic
nici măcar chipul tău nedeslușit
fantomatic
din dosul ferestrei
n-ai să mai apuci știrile de la cinci
cu pedofili și decese în trafic
e prea târziu și pentru făcut dragoste
de recitit legile Justiției
mai bine hai să dormim o sută de ani
într-un vis…
Comentarii recente