ceva gânduri de iarnă…
februarie 6, 2018 în Poezie de Cristina Ștefan
poezia este o egalitate perfectă
nu are rest
nu are zecimale
pasiv egal activ
mirare egal metaforă
hei! nu e niciodată rezultat
poezia circulă-n tandem cu tine
libertăți gemene
*
ai văzut că de sub zăpadă
lucrurile par mici, protejate?
zăpada e duioasă
ca o societate mamă
acoperind adevăruri relative
ale fiilor săi
dezghețul relevă utopia iernii
*
simezele-s prea strâmte
peisajul se revarsă din rame
pătrunde-n zid se prelinge
alungește ramuri
crește stânci
și râul inundă marele salon
își cere eternitatea
*
poeți, câți vom rămâne
în suita wikipedia?
de ce-am rămâne?
de-acum trei mii de ani
mai știm trei nume
niciun vers
e-atât de infinit egal
anonimatul dulce
dat de Dumnezeu…
Comentarii recente