Viorel Savin – Romanele din B

Șapte romane ca frescă socială sunt incluse de scriitorul Viorel Savin în ciclul „Romanele din B”: Gresia albastră, roman holografic, Junimea 2021, Scârba, în lucru, Implozia lui Melec, Princeps, 2017, Cinesunta, Junimea 2017, O zi din viața lui Teofil Avram, Paralela 45, 2020, Adevărul despre moartea lui Mihai Solomon, Junimea 2020, și recentul roman, Deși Sfîntul Petru era necăjit…, Eikon, 2022.

Citite separat, ca romane de sine stătătoare, narațiunile respective deschid, fiecare, acțiuni și personaje din epoci diferite, într-un spațiu comun, moldav și realități trăite de familiile noastre în sisteme sociale diferite, în condiții aspre de viață așa cum sunt și în prezent. În genere, romane realiste, cu personaje la care ne gândim și cu care interacționăm chiar în zilele noastre, cele 7 volume citite cursiv își schimbă menirea: ele se constitue într-o frescă socială începând cu obsedantul deceniu și continuând până în zilele noastre.

Despre toate romanele scriitorului Viorel Savin am scris cu diverse ocazii, cel din urmă, Deși Sfântul Petru era necăjit… dându-mi sensul expus mai sus, prin cumulul lor ( al romanelor) într-o scriere-fluviu, o expunere, de fapt, completă, documentată, a anilor de după război până în prezent. Tarele ambelor sisteme în care am trăit, noi, atât copiii războiului dar și cei ai comunismului, și cei de azi, sunt cuprinse în acestă frescă socială. Personajele revin, sau aflăm cum le-a mai decurs viața, faptele sunt pedepsite, adevărurile ies la iveală, pe acest tărâm, în acest oraș bacovian, ca o istorisire. Romanele din B, sunt romanele din Bacău, întâmplările povestite pot fi realități ale noastre, personajele sunt oameni cunoscuți, recunoscuți, căci Bacăul nu a dus niciodată lipsă de evenimente dramatice, de tragedii chiar, în orașul de pe Bistrița aproape fiecare locuitor având romanul său de viață.

Povestea este a  tânărului Dorian, urmărit pe Pământ de cinstitul Ioachim, trimisul special al Sfântului Petru, după sfatul Sfinților din Alimbaria (probabil o țară a raiului divin). Este mult umor ( uneori negru)  în acest dublu sistem: cel divin și cel pământean plin de bube, între viziunea unui trai pe tărâm sacru și cum face divinul dreptate pe Pământ, așijderea cum învinge iubirea prin compromisuri. Dorian este un tânăr excepțional, în zilele noastre, un personaj ideal, aș zice, dar cum se întâmplă în romanele cu suspans, el este neînțeles de autorități, de familie, ci de puținii prieteni loiali. Dorian se îndrăgostește de profesoara lui de arte, după o experiență a unei iubiri virtuale cu o tânără bolnavă și de aici începe coșmarul, drama. Personaje pozitive, personaje negative, destin, premoniții sumbre, sfințenie și diabolic, bine și rău, tineri și bătrâni, mentalități diferite. Toate converg la un roman captivant, la o poveste realistă, tratând și conflictul generaționist și social. Ne regăsim în povestire, atât de aproape de noi, în locuri cunoscute, la liceu, la Galeriile de Artă, la evenimente… Un roman al Bacăului contemporan de data aceasta.

Trebuie citit! Și trebuie citit întregul ciclu al Romanelor din B. Ca să ne recunoaștem, ca să ne iubim proximitatea geografică și intelectuală, ca să știm cum am ajuns aici, cum să corectăm, cum să anulăm, cum să învățăm din trecut și prezent. Romanele din B, documentate, realiste, au rol clar educativ. Și mă gândesc, ce bine le-ar sta pe un raft al unei librarii din Bacău, pe un raft intitulat chiar așa Romanele din Bacău, pe care să găsim prozatorii băcăuani care au oferit în scrierile lor istoria locului acestuia minunat.  Dar acesta ar fi un proiect nerealist, banii pentru cultură nu mai sunt, sau sunt pentru activități numai culturale nu, dar mă întreb: dacă scriitorii băcăuani ar avea expunerea necesară și optimă, un raft într-o librarie, oare cititorii băcăuani nu s-ar simți atrași de scrierile locale? Poate asta ar fi șansa scriitorilor noștri să iasă din nișa cititorilor puțini, între prieteni, între scriitori. Probabil că ar fi un proiect nerealist sau ar fi privat de fondurile autorităților,  deși nu ar necesita cine știe ce investiții un raft la vedere într-o librarie băcăuană.

Mă gândesc la cărți și autori cu succes la public: Viorel Savin, Dan Perșa, Gheorghe Ungureanu, Oana Savin, Sebi Șufariu, Roxana Medvețchi, Constantin Zavati- doar câțiva prozatori cunoscuți,  ca să nu mai vorbim de poeți și critici literari. Cine să mă audă?

Așa că faceți rost de romanele din Bacău pe căile deja cunoscute, de la autori, de la edituri, de la cunoștințe… așteptând continuarea acestui ciclu de proză exclusiv al locului bacovian.

Cristina Ștefan, după Paști, 2022