Muzicianul austriac Nickolaus Harnoncourt a murit la 86 de ani
martie 6, 2016 în Evenimente de Veronica Pavel Lerner
Lumea muzicală e în doliu. Muzician complex, Harnoncourt a fost unul din promotorii noului curent propus în anii 70 de muzicienii olandezi Philippe Herreweghe şi Gustav Leonhardt, care au revoluţionat interpretarea muzicii din epoca barocă. Ideea constă în revenirea interpretării muzicii compzotorilor precalsici şi clasici pe instrumente de epocă, a căror sonoritate e mult mai redusă decât a celor moderne. A fost adoptată nu numai înlocuirea instrumentelor, dar întregul mod de a cânta compoziţiile din acea vreme.
Desigur, în anii 1600-1700, spaţiile în care se practica muzica erau mult mai mici decât cele de astăzi, sonoritatea era mult mai redusă şi environmentul muzical era cu totul diferit de cel de azi. Ideea de a asculta astăzi muzica aşa cum suna ea în epoca în care a fost scrisă a fost îmbrăţişată de mulţi muzicieni, printre care Jordi Saval, Ton Koopman, John Eliot Gardiner, René Jacobs, violonista şi dirijoarea de origină română Mira Glodeanu, profesoară la conservatorul din Bruxelles şi alţii. Acest mod interpetativ este acum practicat pe tot globul, iar la Toronto, formaţia “Tafelmusic Barok Orchestra” şi-a câştigat o faimă mondială.
Aş spune că eu însămi am fost mirată să aflu că acele cantate de Bach pe care eu le ascultasem în anii 60 pe discuri vinil, nu erau ceva “grandios”, cum mi-am închipuit, ci muzica respectivă era discretă şi intimă.
Harnoncourt a avut o mare dragoste pentru muzica corală. A înfiinţat ansamblul coral şi de instrumente de epocă “Concentus Musicus” din Vieana, cu care a înregistrat cantatele de Bach. Discul cu “Pasiunea după Matei” (Mathäuss Passion) a obţinut premiul Grammy în 2001.
Am inregistrat la Montreal în anii 90 cantatele de Bach cu ansamblul dirijat de Harnoncourt pe casete audio, o făceam în fiecare duminică dimineaţa când ele se transmiteau la radio. Tehnica de casete audio e astǎzi depăşită, dar le pot încă asculta pe aparatul meu de radio, care, deşi vechi, are un sistem de sunet de calitate superioară! Am şi CD-ul lui Harnoncourt cu Mathäuss Passion, pe care-l ascult cu aceeaşi emoţie ca la 17 ani, când îl ascultam la Biblioteca Centrală din Bucureşti (BCS), la căşti, cu partitura în faţă. Pe atunci puteai asculta muzică religioasă numai la bibliotecă, pentru cǎ la radio sau în concerte era interzisă!
Vestea despre moartea lui Harnoncourt a întristat comunitatea muzicală de pe tot globul, dar locul lui în istoria muzicii va fi pǎstrat prin înregistrǎrile lui, de o mare valoare şi frumuseţe.
multumim, Vero! Dumnezeu sa-l odihneasca!
mai ai niste posibilitati, sa alegi categoria, sa deschizi comentariile, jos in dreapta sa pui imaginea reprezentativa la articol. acum am facut eu toate astea. ma bucur ca deja folosesti Lira noua!?)