scrisoare pe hârtie
martie 11, 2016 în Poezie de Viorel Gongu
Scrisoare pe hârtie
Iubita mea fiică
asta este prima hârtie pe care-ţi scriu o scrisoare
ţi-am gândit multe dar le-am legat în panglici colorate
şi azi dimineaţa ploioasă mă doare
că iubirea mea pentru tine se consumă în rate
mă gândeam cotropit de regrete
că nu am nepoţi să le spun poveşti şi să le murmur un cântec
uitând că de la naşterea ta un erete
creşte cu mine şi se preface în câlţi
Dumnezeu mi-a tot dat amânări
când doream să am un copil
căruia să-i cânt mulţi ani trăiască şi să-l învăţ să sufle în lumânări
dar I-am forţat mâna şi-ntr-un uter ostil
şi retrovers pe deasupra mi te-a aşezat
am început să sânger ca un înger
nu în picături ci în şuvoaie verzi de matostat
cărări pentru alţii ghidaje şi sânger
aproape că îmi place şi nu le opresc
nici la semafoare când se mai rupe câte ceva din mine
şi bănuiesc că acelaşi te iubesc
îl şoptesc mereu în gândul cu tine
mi-ai spus că mă cauţi tu că nu eşti pregătită
să ne vedem şi aştept un telefon ca la tribunal
sentinţa de condamnare pe viaţă şi mă tem că o ciudată otită
m-ar face să nu aud telefonul cu sunetul acela banal
azi îţi scriu ca soldaţii bătrâni care-şi pun scrisoarea-n valiză
aşteptând un răspuns şi-mi tot mut aşteptarea
ba pe un picior ba pe altul legânându-mi speranţa ca pe o baliză
legănată de valuri când furioasă e marea
îţi scriu această scrisoare pe hârtie
de teamă că nu ai să-mi asculţi gândurile sechestrate
sub panglici îngălbenite de aşteptări cine ştie
poate mi-e frică de moartea cu aripile lungi caşerate
uit mereu nemurirea care tropăie pe cărări încurcate
dar dacă totuşi voi muri înainte de clipa aceea
aş dori să te rog să mă ierţi pentru toate
dar mai ales pentru că te-am adus pe lumea asta dar am greşit femeia
am să mai gâdnesc o dată a ceastă scrisoare şi poate am s-o bag în valiză
sau poate am să o las doar gând şi s-o strecor în pachetele vechi
sau poate după îndelungă şi profundă analiză
scrisorile toate gândite le voi face cercei să le prinzi în urechi
sună telefonul cu sunetul lui molcom o fi un semnal
şi mă tem să răspund şi să-mi moară speranţa că eşti tu
dar fie ce o fi voi răspunde e bal sau poate spital
se aude doar vocea cu sunet de aripi caşerate şi-i spun ca să-nchid
doar un nu.
Comentarii recente