aprilie 21, 2016 în Poezie
când devii trist rămâi singur în pragul casei tale ca un copac ce nu cunoaşte libertatea mersului te slujeşti de cuvinte ca de o plasă de prins muşte atâtea lovituri de ciocan în piatra filozofală şi nimic nu explică moartea construieşti singur temniţe în care îţi închizi pe viaţă culorile laşi liber negru culoare pe care poţi fredona
citește mai mult
aprilie 7, 2016 în Poezie
3.5/5 (2) suntem singuri şi goi ca o pădure fără anotimp numai tablourile tale cu liliac din vremea în care iubeam amândoi acelaşi pirat orb a lui Stevenson numai ele în frumuseţea lor adâncă mai amintesc de vremea aceea în care bucuria ne bătea mai tare decât inima iubirea e un zbor urcat la stele dar rătăcit uneori de
citește mai mult
martie 14, 2016 în Poezie
4/5 (2) soarele răsărea direct din mlaştină ne ţinea împotmolite zilele ne-am despărţit atunci fără cuvinte fără explicaţii şi fără puncte de suspensie aşa pur si simplu ca o plimbare cu bicicleta pe străzile unui sânge părăsit era frig în noi ca-ntr-o biserică aerul picta icoane sub coaste stăteau puii de frig singuri vântul îngheţat cădea din
citește mai mult
martie 7, 2016 în Poezie
4.33/5 (3) mi-ar fi plăcut să fiu o femeie frumoasă să pot desface în fâşii transparente privirea ta opacă să o simt cum curge peste umerii mei goi să te pot minți doar puțin aşa cum fac femeile frumoase cărora li se iartă totul să te ademenesc cu un zâmbet luat de gata dintr-o pagină de vip iar
citește mai mult
martie 3, 2016 în Poezie
5/5 (1) cei plecaţi poartă în ei apusul ca pe o inima mare pe umeri le cântă rănile un cântec pe care îl auzi chiar dacă îţi astupi urechile sonor ca un izvor în care se scaldă întâmplările înainte de naştere ochiul meu e o junglă verde în care e rege şarpele o colivie perfectă pentru primăvara asta în
citește mai mult
martie 1, 2016 în Poezie
3.8/5 (5) acestei zile de iarnă i-a crescut barba până la genunchi e ziua în care îţi aminteşti de toţi cei care s-au dus după moarte şi nu s-au mai întors ziua în care îţi ridici iar bolovanul şi urci muntele nu mai cauţi răspuns la nicio întrebare totul pare desprins din umbra unei ierni veşnice seamănă cu ceea ce
citește mai mult
Comentarii recente