între două respiraţii
martie 4, 2016 în Poezie
5/5 (1) pe aici n-a mai trecut nimeni sub buzele grinzii crăpate de timp singurătăţile sufocă tăcerea la ora când toate umbrele adorm sub piele e multă tristeţe curge înspăimântător ca o clepsidră cu vieţi picură ultimul fir timpul exersează prin mine se plimbă tăcut Dumnezeu printre coastele strivite de singurătate picură liniştea nu mai e nimeni mă agăţ de
citește mai mult
Comentarii recente